Via Transilvanica are 1.400 de kilometri, de la Putna la Drobeta-Turnu Severin, marcați cu borne de andezit sculptate. Nu aveam de gând să o fac toată. Voiam trei zile, cât să înțeleg de ce vorbește lumea despre ea.

Ziua 1: Bistrița – Livezile, 19 km

Ieșirea din oraș e cea mai urâtă parte a oricărui drum lung; după o oră, drumul se face potecă printre livezi și bornele încep să apară la fiecare kilometru, fiecare cu altă sculptură. Am dormit la o pensiune din Livezile unde gazda m-a întrebat dacă sunt „dintre cei cu traseul” și mi-a pus o porție dublă.

Ziua 2: Livezile – Cușma, 24 km

Cea mai frumoasă zi: pădure de fag, apoi pășuni cu stâne. La o stână am primit urdă și am lăsat, cum e obiceiul, cât am crezut de cuviință în cutia de la intrare. Ploaie două ore după-amiaza; pelerina de 30 de lei a ținut, bocancii nu.

Ziua 3: Cușma – Sărata, 17 km

Picioarele au vorbit singure. Cobori spre sat, treci pe lângă o biserică de lemn și ajungi la autobuzul de 15:40 care te duce înapoi la Bistrița în 40 de minute. Trei zile, 60 de kilometri, 2.100 de metri urcare.

Lista pentru cine începe

• Rucsac de cel mult 8 kg cu apă cu tot. Am cărat 3 kg degeaba: a doua pereche de pantaloni, cartea, termosul.
• Aplicația oficială are traseul și cazările; semnalul lipsește cam o treime din timp, descărcați harta.
• Rezervați cazarea cu o zi înainte, nu cu o săptămână: dacă plouă tare, vreți să puteți sta pe loc.
• Bani cash, mărunți. La stână nu e POS.
• Septembrie e luna: cald ziua, rece noaptea, fără țânțari, livezile pline.