De ce m-am mutat la țară la 34 de ani
Nu a fost o revelație. A fost o casă ieftină și o lună de probă care ține de trei ani.
CiteșteBlog personal · viață la țară · România la pas
Sunt Maria. De trei ani locuiesc într-un sat de 400 de oameni, la 40 de kilometri de Cluj, și scriu o poveste pe săptămână despre ce văd de aici și de pe drumuri.
Fără spam, fără reclame, fără „ofertă limitată”. Doar ce am scris săptămâna aceea, cu o fotografie.
2.140 de abonați. Adresa rămâne la mine; dezabonarea e un clic, în orice email.
Nu a fost o revelație. A fost o casă ieftină, un contract de închiriere expirat și o lună de probă care ține de trei ani.
Floare nu cântărește nimic. Am cântărit eu, trei duminici la rând, ca să puteți face pâinea ei într-o bucătărie de bloc.
Am plecat cu 11 kilograme în spate și m-am întors cu 7 și cu o listă pentru cine vrea să înceapă. Segmentul Bistrița–Sărata, în septembrie.
Cinci pomi bătrâni, un an bun și o problemă plăcută. Ce am învățat despre must, oțet, uscat și despre vecinii care nu refuză niciodată mere.
Opt biserici UNESCO, drumuri de țară, cheia de la vecina și un singur sfat care contează: mergeți duminică dimineața.
Nu a fost o revelație. A fost o casă ieftină și o lună de probă care ține de trei ani.
Citește
Cu rucsacul greșit și o listă pentru cine vrea să înceapă.
Citește
Floare nu cântărește nimic. Am cântărit eu, trei duminici la rând.
Citește
Scriu blogul ăsta singură, din 2023, în serile de după lucru. Nu are reclame și nu scriu articole plătite; când recomand o pensiune sau o presă de mere, e pentru că am plătit și mi-a plăcut. Costurile (găzduire, benzină, drojdie) le acoperă cei 140 de cititori care susțin blogul cu 5 lei pe lună.